1 Decembrie - Ziua Naţională a României - Nostalgia-Istoriei sau Istoria-Nostalgiei

Pe data de 1 Decembrie 1918, s-a realizat marea unirea a tuturor provinciilor româneşti, prin alipirea la Regatul României, format până atunci din Moldova şi Muntenia, a celorlalte trei provinii istorice: Bucovina, Basarabia şi Transilvania.
Dar asta o ştie deja tot românul care şi-i stăpânul. Numai că, acea Românie Dodoloaţă cum a fost ea numită atunci, nu avea să rămână aşa pentru mult timp... Aşa cum probabil stiu toţi, în vara-toamna anului 1940, s-a produs catastrofa naţională ce a constat în pierderea integrităţii teritoriale a României, prin cedarea Basarabiei şi Nordului Bucovinei în favoarea U.R.S.S., a N-V Transilvaniei în favoarea Ungariei şi teritoriul Cadrilaterului în favoarea Bulgariei. O parte din teritoriile acestea, au fost recuperate ulterior, cum este cazul N-V- Transilvaniei, altele nu. Şi atunci, ce mai rămâne de sărbătorit? Că România Dodoloaţă nu mai e chiar atât de... dodoloaţă, deci ceea ce a reprezentat data de 1 decembrie 1918, nu a rămas decât istorie sau... nostalgie. Practic noi serbăm astăzi, din puncte de vedere istoric,nostalgia unei istorii, dar traim in suflete cu istoria unei nostalgii. Pentru că, de ce să nu recunoaştem, măcar astăzi ne doare sufletul de ce-am avut şi am pierdut; ne gândim cu sufletul sfâşiat la fraţii noştrii de peste Prut.
Dar, cu toate astea, zicem "La mulţi ani tuturor celor care simt româneşte! Trăiască România, chiar dacă nu mai e la fel de mare ca în poveste!"

Sf. Ap. Andrei - Ziua naţională spirituală a neamului românesc

Biserica Creştină a rînduit ca în fiecare an pe data de de 30 noiembrie, să se sărbătorească Sf. Ap. Andrei. Acesta a fost cel dintâi care l-a cunoscut pe Iisus ca fiind Mesia cel prezis de prooroci, şi primul apostol chemat în ceata celor 12, împreuna cu fratele său Sf. Ap. Petru. După Cincizecime, adică după Pogorârea Duhului Sfânt, Sf. Ap. Andrei a primit misiunea de a propovădui Evanghelia lui Hristos, în părţile Scythiei Mici, actuala Dobroge. Aşa a ajuns Sf. Ap. Andrei, creştinătorul românilor, şi cel care a binecuvântat pământul românesc, şi în speecial cel dobrogean, cu odoare duhovniceşti de nepreţuit, cum ar fi Izvorul Tămăduitor de la Mănăstirea Dervent, şi Peştera sa din apropierea localităţii Ion Corvin, unde se află şi Mănăstirea ce-i poartă numele.
Aşadar, datori suntem noi românii să-l serbăm cu toată cinstea cuvenită, şi să proclamăm, aşa cum sugera şi Tudor Chirilă, ziua de 30 noiembrie, ca zi naţională spirituală a poporului român!
La mulţi ani, tuturor ocrotiţilor Sfântului Andrei!
La mulţi ani, părintelui stareţ de la Dervent, Arhim. Andrei Tudor!

Fără fanfară

Odată cu somnul fanfarei,
închid ochii
spre a mi-i spăla
de iluzii.

Taina mea liliachie

Mă fulguiesc
-de pe acum, firesc-
aripile tale zâmbind;
eu vărs o taină liliachie
în marea întrebare pustie;

la pas cu pasul tău,
escortă cerească,
privirea mi-o trimit
să te-ntâlnească.

File de Pateric - Avva Pimen

L-a întrebat avva Vitimie pe avva Pimen:
– Dacă cineva are necaz pe mine şi-mi cer iertare, iar el nu se înduplecă, ce să fac?
– Mai ia cu tine doi fraţi şi cere-i iertăciune. Şi dacă nu se înduplecă, ia încă cinci. Şi dacă nici lor nu li se încrede, ia preotul. Şi dacă nici aşa nu se înduplecă, roagă-te mai departe netulburat lui Dumnezeu, ca El însuşi să-l încredinţeze, şi nu te îngrijora.

Preluare de pe blogul editurii Agnos.