Dialog neprobabil între Adam şi Eva în R.A.I.

Dialog neprobabil între Adam şi Eva în R.A.I.

Romeo Aurelian Ilie

1. de-a arca (tandem)

Deasupra bărcii noastre
de hârtie, se învârt
păsări cu ciocul alb de frunze.

Au îmbătrânit pomii de loc
lângă sufletele noastre netunse.

- Ne-or crede pe arca lui Noe...

(inorogul păşind,
spărgând cu copita oglinda
şi cu cornul
ispita)

Au îmbătrânit pomii de tot
lângă sufletele noastre neunse.

2. de pus în vitrină (vocea lui Adam)

Încerc să scriu,
să te ştiu,
să mă fiu.

Istoria dă buzna peste mine.

Iar tu mă sfâşi în ritm de iasomie.

Încet, se scurge din mine tot gândul
-hei, nu mai alergaţi cu pietre, pământul!

Curând
voi ajunge doar un nebun
numai bun să mă pui
în vitrină.






3. nud (vocea Evei)

Ea îşi lăsă breteaua
să alunece în neant,
şi decolteul şi-l lăsă
la vânătoare de iepuri.
din peretele ciupit de visare,
nudul vieţii
încă priveşte.

4. ceaşca de cafea (vocea lui Adam)

De altfel, eşti foarte primitoare.
mereu îmi umbli ceaşca
cu urme de paşi.

am să îşi sorb păşirea
şi-o aripă curată
pân’ n-ai să mai ţi de toartă
decât ibricul. Aburind
de dorul tăcerilor din oglindă.

5. plânsul (vocea Evei)

Cu aripile mute şi gri,
dorinţele pustii,

cu dorul rămas înfipt între noapte şi zi

ea îşi plânge risipa
de vise
şi de copilării.

6. ora virgină (vocea lui Adam)

Aştept o oră virgină
să-mi cânte din ochi
moartea luminii
din vremuri de deochi

am s-o ascult cu lacrima deschisă
de proroc.

mimând la derută
un nou soi de noroc,
o voi ademeni la mine în cord

o voi lega pe rug
ca pe d’Arc de demult
şi îi voi arde cu sânge povestea

Nimic mai mult.


7. poftă (vocea Evei)

mi-e poftă de un înger
de lumină.

iar după cină
să mă scobesc între cuvinte
cu umbra aripilor lui.

8. sub coasta mea (vocea lui Adam)

Sub coasta mea
se întâmplă ceva.

o zbatere şi o durere
şi poate chiar un dans
de iele,
ca în noaptea cu
stele de alabastru
atârnate haotic pe cerul tău
eurofil de sihastru

în dosul stânii,
unde-şi rup cojocul câinii:
un plâns de copil.

melodia se apropie
uşor, uşor,
vine în jos,
vine pârjol,
pe alee.

E clar:
de sub coasta mea dreaptă
se naşte, azi, o nouă femeie.



9. invocaţie (vocea Evei)

am încuiat realitatea
cu o umbrelă
deschisă spre legi,

am dat drumul câinilor onirici
ce te latră când plângi
şi te muşcă când negi

eu sunt dincolo de gard,
te-aştept pe tine, leopard.

10. tandem

Hai să ne copilărim

să desenăm tot cerul cu tăciuni,
să evadăm în noi
şi în viaţă,
să râdem de toţi
că aşa e-n piaţă.

iar când ne vom cheltui
tot dorul
să îşi rejoace fiecare
rolul.