Rugăciunea de fiecare zi a Sfântului Ierarh Filaret al Moscovei

RUGĂCIUNEA DE FIECARE ZI A SFÂNTULUI IERARH FILARET AL MOSCOVEI
Doamne, nu ştiu ce să cer de la Tine. Tu Unul ştii de ce am nevoie, Tu mă iubeşti pe mine mai mult decît pot să Te iubesc eu pe Tine. Părinte, dă robului Tău cele ce singur nu ştie a le cere. Nu îndrăznesc să cer nici cruce, nici mîngîiere: numai stau înaintea Ta. Inima mea e deschisă Ţie; Tu vezi trebuinţele mele pe care nu le ştiu eu. Vezi şi fă după mila Ta. Loveşte-mă şi mă tămăduieşte, doboară-mă şi mă ridică. Mă cutremur şi tac cu evlavie înaintea voinţei Tale sfinte şi a căilor Tale celor nepătrunse pentru mine. Mă aduc Ţie jertfă, nu am altă dorinţă decît numai să fac voia Ta; învaţă-mă să mă rog, singur roagă-Te în mine!
Amin

marți, 22 mai 2012

Anatomia unei lacrimi

Lacrima are perciuni prelungi
şi cântă la vioară;
are roşu în gât şi poartă papion;
are ochelari cu lentila groasă
şi stele pe cer.

Lacrima n-are buze să zâmbească
ci doar o sămânţă de iască;
n-are urechi din care să iasă flori
ci un călcâi înţepat în antene de fluturi;
nici ochi pentru vedere nu are
ci ochelarii îi ţine de-a dreptul pe privire.

Lacrima nu poartă ură nimănui,
nu blestemă, nu înjură,
şi nici măcar nu iubeşte în rafale.

Lacrima nu traversează strada pe verde
ci întotdeauna pe culoarea adevăului.

sâmbătă, 12 mai 2012

despre amorul profan... după Andrei Pleşu

"Amorul profan cred că e prin definiţie supus eşecului, tocmai pentru că rămâne, inevitabil, în profan. Trebuie deci să îl întâmpinăm fără iluzii, sperând mai curând într-un cât mai mic rău, decât într-un cât mai mare bine. Cred, în acelaşi timp că nicio viaţă de om nu este întreagă dacă nu face experienţa acestui eşec. Căci amorul sacru - ca şi lumina- nu se percepe decât îndirect, în descompunerea (profană) a propriului său sceptru cromatic. Între dragosea de Dumnezeu şi dragostea de "Leana mea" e aceeaşi diferenţă ca între lumina originară şi albastrul din ochiul sus-numitei. Dar şi aceeaşi înrudire. Idealmente, "a iubi doi ochi albaştri" e a intui dvinitatea impersonală a luminii lor, esenţa inoloră din care s-au născut. Sunt însă pea puţine femei care acceptă să fie transparenţe, bijuterii prismatice prin care policromia lumii să-şi recupereze omogenitatea luminoasă a obârşiilor. Cele ai multe preferă să cadă ca o cortină grea între noi şi lume, între noi şi noi înşine, între noi şi Dumnezeul nostru. Pas de le declară că vrei să vezi prin ele o instanţă impersonală, că în privirea lor cauţi ochiul Providenţei". (Andrei Pleşu, fragment din scrisoarea sa către A. Pippidi, Heidelberg, 19 martie 1984, consemnată de G. Liiceanu în "Epistolar")

marți, 1 mai 2012

ochii - morminte

mi-s ochii două gemene morminte
săpate de părinţi pentru copii,
în ei îngrop albastrele-oseminte
ale căderilor în infinit.

din când în când,la ploi radioactive
din ei cresc flori cu braţe de granit
ca să buzunărească soarele de gloanţe,
de acte false şi argint.

mi-s ochii două searbede morminte,
în ei îngrop de vii îngeri şi pietre
ca viermii violeţi să îi mănânce
şi să-i renască-n chip de verighete.

Evanghelia Zilei

Cuvinte cu tâlc

"Dumnezeu este iubire"(I Ioan 4, 8)
„ Fără Dumnezeu omul rămâne un biet animal raţional şi vorbitor, care vine de nicăieri şi merge spre nicăieri. ”(Petre Ţuţea)
"Infrant nu esti atunci când sangeri, nici ochii când în lacrimi ti-s. Adevaratele infrangeri, sunt renuntarile la vis" (Radu Gyr).
"O, Doamne, dacă aş chema şi-aş ruga să-mi cadă la picioare sfârşitul, oare, voi şti sigur, vreodată, cât de mult am iubit asfinţitul ?!"(Costel Bunoaica)

CA SĂ REVENITI LA PAGINA DE PORNIRE...

Image and video hosting by TinyPic

Câte ceva despre mine...

Persoane Interesate