Rugăciunea de fiecare zi a Sfântului Ierarh Filaret al Moscovei

RUGĂCIUNEA DE FIECARE ZI A SFÂNTULUI IERARH FILARET AL MOSCOVEI
Doamne, nu ştiu ce să cer de la Tine. Tu Unul ştii de ce am nevoie, Tu mă iubeşti pe mine mai mult decît pot să Te iubesc eu pe Tine. Părinte, dă robului Tău cele ce singur nu ştie a le cere. Nu îndrăznesc să cer nici cruce, nici mîngîiere: numai stau înaintea Ta. Inima mea e deschisă Ţie; Tu vezi trebuinţele mele pe care nu le ştiu eu. Vezi şi fă după mila Ta. Loveşte-mă şi mă tămăduieşte, doboară-mă şi mă ridică. Mă cutremur şi tac cu evlavie înaintea voinţei Tale sfinte şi a căilor Tale celor nepătrunse pentru mine. Mă aduc Ţie jertfă, nu am altă dorinţă decît numai să fac voia Ta; învaţă-mă să mă rog, singur roagă-Te în mine!
Amin

vineri, 26 septembrie 2014

arogantele toamnei

Toamna asta cu blugii rupți în coate
și cu ochelarii sparți în dubii
vrea să-mi fure cangurii și lupii
îmbăiați în roze de mulatre.

Toamna asta cu ploile zbanghii
cu flori smiorcăite pe pante
cu îngeri zâmbind în ecouri vibrante
vrea să mă deșire în ochi de copii.

Toamna asta cu frunze deochiate
dansând cu abisuri regale
mă toarnă bețivilor triști în pahare
dar paharele sunt veșnic sparte.

Așa mă preling pe margini de bărbii
și cu lacrimi amare mă-nsor fără nași
si-n mijlocul iernii am să nasc un oraș
spre lătratul furibund al morților din vii.

Un coup d amour

Când mi-am turnat, în zori, copita-n ceașcă
mi-am amintit că vântu-i trist
că i-a fugit iubita călare pe o floare
călcată fără freamăt de un fals artist.

Și-atuncea ochii mei vârtejuri au născut
la pieptul cărora au supt nebunii morți
și floarea iată, din cer a renăscut
și-n sângele ei plutește arzând
iubita vântului, nechezând a rost...

Pe-atunci eram pierdut în brațele ideii
căci ideea îmi știa bănuții pe de rost,
dar m-am trezit ca dint-un somn de zebre
la nechezatul cel noros, fugit din post.

Am citit, deci, în potcoava din ceașcă
destinul vântului ghilotinat de dor
iară pe verso, destinul iubitei
plămădit din fiare de excavator.

Am sorbit cu nesaț tot zațul ecvestru
să-i scap pe-amândoi de o iarnă prea grea,
mi-am tras peste cer, alt cer, extraterestru
chircindu-mă, mai mic, în nemurirea mea.

duminică, 14 septembrie 2014

Blestemul potopului

m-am uitat pe gaura cheii
de la ușa galbenă
ca să-mi văd privirea
atunci când foaia albă geme a blestem.

scaunul meu levita în pace,
ba chiar dansa de zor
cu cioburile vazei de fiori.

urmându-le exemplul
creioanele tocite au invitat la dans
florile ușor-veștejite.

prin lemnul îngălbenit muzica nu răzbea
așa că am crăpat puțin ușa....

în aceeași clipă
geamul s-a spart cu-n zâmbet gotic.

nici urmă de scaun....

doar o rochie albă se mai ținea
într-un cui ieșit din birou
iar pe foaia umedă scria cu ruj arzând:

tu, cel născut de potop,
de potop vei pieri!
dar moartea ta va naște fii și fiice
din coapsele zilei cu ochii de argint. 


luni, 8 septembrie 2014

Autoportret in ulei ars ( cu infuzie de Creangă)

Beșteleu-feșteleu
că nu pot să zic văleu!

doarme-un drac în heleșteu
și visând că-i pui de zeu
desenează-un zumzet de înger-agheu
sărutând cu foc parbrize de troleu.

Beșteleu - feșteleu
unghie de teleleu
retușând un cap de zmeu
creștinat de un ateu

și-aș mai zice iar văleu;
un sicriu de curcubeu
pus la plug de-un scarabeu
ară prin orgoliul meu.

Văleleu, văleu, văleu
mă răstorn de-un apogeu
ce cloneaz-un pui de leu
din scuipat de derbedeu

Beșteleu - feșteleu
ăsta, oare, n-oi fi eu?



miercuri, 3 septembrie 2014

Poemul în care TE

căutând prin nopțile perfecte
umbrele lipsite de afecte
te-am zărit și am jurat să te.

cioplind cu dalta de cuvinte
prin tulpini de vis fierbinte
te-am scos la lumină ca să te.

sorbind sudori de morminte
cu degete de urlete
te-am născut din tine doar să te.

tot urcând pe umblete
și călcând pe sâmbete
te-am înviat din mine și-am să te.

amurgul te
stelele te
lumina te
iubindu-te!

Evanghelia Zilei

Cuvinte cu tâlc

"Dumnezeu este iubire"(I Ioan 4, 8)
„ Fără Dumnezeu omul rămâne un biet animal raţional şi vorbitor, care vine de nicăieri şi merge spre nicăieri. ”(Petre Ţuţea)
"Infrant nu esti atunci când sangeri, nici ochii când în lacrimi ti-s. Adevaratele infrangeri, sunt renuntarile la vis" (Radu Gyr).
"O, Doamne, dacă aş chema şi-aş ruga să-mi cadă la picioare sfârşitul, oare, voi şti sigur, vreodată, cât de mult am iubit asfinţitul ?!"(Costel Bunoaica)

CA SĂ REVENITI LA PAGINA DE PORNIRE...

Image and video hosting by TinyPic

Câte ceva despre mine...

Persoane Interesate