Rugăciunea de fiecare zi a Sfântului Ierarh Filaret al Moscovei

RUGĂCIUNEA DE FIECARE ZI A SFÂNTULUI IERARH FILARET AL MOSCOVEI
Doamne, nu ştiu ce să cer de la Tine. Tu Unul ştii de ce am nevoie, Tu mă iubeşti pe mine mai mult decît pot să Te iubesc eu pe Tine. Părinte, dă robului Tău cele ce singur nu ştie a le cere. Nu îndrăznesc să cer nici cruce, nici mîngîiere: numai stau înaintea Ta. Inima mea e deschisă Ţie; Tu vezi trebuinţele mele pe care nu le ştiu eu. Vezi şi fă după mila Ta. Loveşte-mă şi mă tămăduieşte, doboară-mă şi mă ridică. Mă cutremur şi tac cu evlavie înaintea voinţei Tale sfinte şi a căilor Tale celor nepătrunse pentru mine. Mă aduc Ţie jertfă, nu am altă dorinţă decît numai să fac voia Ta; învaţă-mă să mă rog, singur roagă-Te în mine!
Amin

joi, 28 octombrie 2010

Dorul-călătorul şi Piticul trandafiriu By R.A.I. & Katy tic

Dorul-călătorul şi-a răstignit menirea
Pe un albastru indecis;

Apoi s-a hotărât să treacă pe o altă zare
Cu livezi şi ceruri aurii,
Sperând ca noua lume să-i închidă golul.

Dar cum ogorul nu rămâne niciodată netocmit,
Zeii de piatră s-au grăbit
Să-şi joace cu ardoare rolul.

Dorul, amorţit de mii de ani
Culegând din lanul de-aşteptare
Doar mărăcini de chin şi vai,
S-a izbit frontal de ochii ei,
Cea mai frumoasă din întinsa zare.

Lăsat-au mărăcinii pentru zei
Şi au plecat în altă căutare...

Şi-aşa umblând mereu
Prin lumi cu axe paralele
Au dat pe-un lan de verde-ruginiu
De umbrele muribunzilor loviţi
De sete şi comete.

-Dar, Doamne, strigă dorul
Golit de tâmple,
De unde atâtea mii de umbre
Care mai de care mai bete
Socotindu-se pe sine
Ca fiind cele mai drepte?!

-Căutăm şi noi, domnule Dor,
Ziseră umbrele în cor
Un loc-cerc fără de margini
Şi fără de dreptate
În care să culegem diamante.

-He, he, zice ,
Că diamantele apar pe nemâncate,
Gândiţi, ai!?
Să mulţumiţi cerului şi pentr-un cerc
Mânjit cu gemul ce se scurge din clătită.

De dincolo de râu şi zgură
Se-apropie un pitic trandafiriu.
Pasul său era curtat
De un înger cu aripi de zahăr
Şi buze cireşii.

-Lăsaţii-i să zboare, vă zic!
Pe ei, pe copii.
Lăsaţi-i să fie îngeri!!!

3 comentarii:

  1. această poezie, care de fapt este un poem, zic eu un pic filozofic, a fost scrisă în colaborare cu
    Katy, o altă blogăriţă dragă de-a mea, pe mess, într-un maraton liric unic până acum pentru mine.
    apoi fiecare şi-a şlefuit textul comun, în stilul propriu. la mine aţi văzut ce a ieşit. la ea, vedeţi aici:
    http://euaici.blogspot.com/

    RăspundețiȘtergere
  2. hm..
    dacă îmi permiţi să fiu sinceră, sunt de părere că poţi mai mult decît atît.
    ideile sunt superbe, dar ar mai trebui de lucrat la versuri.
    încearcă să decizi de la bun început în ce mod vei scrie - rimă sau vers alb.
    cînd citesc şi apare comasarea asta, mă cam deranjează. piere ritmul.
    e doar părerea unei fiinţe mici. deci tu decizi.
    succese!
    merci că nu uiţi să treci pe la mine.
    diana.

    RăspundețiȘtergere
  3. dia, dragă, sunt perfect de acord cu tine!
    doar că poezia de faţă este un experiment. este scrisă în colaborare, deci e destul de dificil să decizi singur soarta unei astfel de poezii.
    o să mai lucrez oricum la ea!

    RăspundețiȘtergere

Evanghelia Zilei

Cuvinte cu tâlc

"Dumnezeu este iubire"(I Ioan 4, 8)
„ Fără Dumnezeu omul rămâne un biet animal raţional şi vorbitor, care vine de nicăieri şi merge spre nicăieri. ”(Petre Ţuţea)
"Infrant nu esti atunci când sangeri, nici ochii când în lacrimi ti-s. Adevaratele infrangeri, sunt renuntarile la vis" (Radu Gyr).
"O, Doamne, dacă aş chema şi-aş ruga să-mi cadă la picioare sfârşitul, oare, voi şti sigur, vreodată, cât de mult am iubit asfinţitul ?!"(Costel Bunoaica)

A fost odata...

CA SĂ REVENITI LA PAGINA DE PORNIRE...

Image and video hosting by TinyPic

Câte ceva despre mine...

Persoane Interesate