Derventul
Îngenunchiat-a muntele străbun,
când l-a păşit pescarul cel prea bun,
şi luminatul tunet de Bărbat
l-a făcut să stea îngenunchiat
veac după veac.
Şi pe-o aşa cocoaşă
umbrită de prea rost
s-a înălţat un vas
albastru de frumos,
catarg având de pace
şi pânze de dulce vânt
înaintând pe valuri
de gând şi de cuvânt
doar prin curenţi de fugă
de tihnă şi de rugă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu